Controale de sănătate

Fiecare țară și continent are propriile linii directoare privind vârsta la care ar trebui să înceapă programele de verificare a sănătății. Sume semnificative de bani sunt adesea cheltuite pentru astfel de programe, însă nu întotdeauna acestea obțin beneficiile medicale dorite în rândul populației. În multe cazuri, impactul lor rămâne limitat. Scopul este de a crea recomandări și linii directoare echilibrate care să cântărească cu atenție dorința de a monitoriza anual anumite valori nepatologice față de importanța reducerii costurilor inutile pentru sistemul de sănătate. Ce urmează este propria noastră interpretare a modului în care aceste verificări ar putea fi optimizate într-un sistem de sănătate occidental.

Recomandăm ca de la vârsta de 35 de ani încolo, examinările să fie efectuate la fiecare 3 ani. Între 18 și 35 de ani, o dată. De obicei, verificările de sănătate atrag persoane care deja respectă recomandările de sănătate, de regulă, fiind într-o stare bună de sănătate. Cei care evită medicii sau neglijează medicația sunt, de asemenea, susceptibili să evite aceste verificări de sănătate.

Nivelurile crescute de homocisteină sunt asociate cu un risc cardiovascular mai mare. Acidul folic poate reduce nivelurile de homocisteină, dar nu este clar dacă acest lucru reduce evenimentele cardiovasculare. Acidul uric și riscul cardiovascular: Nivelurile mari de acid uric sunt asociate cu evenimente cardiovasculare. Reducerea nivelurilor de acid uric nu reduce constant riscul cardiovascular; de exemplu, febuxostat ar putea chiar să crească mortalitatea.

Controalele de sanatate cuprind: Anamneza și examenul clinic. Teste de laborator de rutină precum profil lipidic (colesterol total, HDL, LDL, trigliceride), glicemia, analiza urinei.

Instrumente importante de măsurare a riscului cardiovascular includ ARRIBA, care este cel mai popular, deoarece permite introducerea manuală a HbA1c și nu clasifică automat pacienții diabetici ca având un risc ridicat. Totuși, acesta se bazează în principal pe date din America de Nord, fiind posibil mai puțin precis pentru Europa sau Asia. PROCAM și ESC Score utilizează date europene, dar se confruntă cu dificultăți în calcularea riscului individual.

Aceste instrumente nu țin cont de statutul social al pacienților, în ciuda influenței profunde asupra rezultatelor sănătății. Doi pacienți cu profiluri de sănătate similare, dar cu fundaluri socio-economice diferite, pot avea riscuri complet diferite. Un pacient cu acces la alimente sănătoase, îngrijire medicală regulată și un loc de muncă stabil are un risc semnificativ mai scăzut decât unul într-o situație mai puțin privilegiată, doar prin faptul că își permite îngrijirea. Instrumentele actuale nu iau în considerare acest aspect; ajustarea este lăsată în sarcina medicilor. Recomandare: Pentru pacienții social defavorizați, dublați scorul de risc calculat. Pentru pacienții conformi, cu venituri mari, considerați că riscul lor real este jumătate din estimarea instrumentului. Disparitățile medicale între populațiile bogate și cele sărace subliniază o prăpastie socio-economică în creștere. Aceste disparități necesită o atenție urgentă din partea societății moderne.

Înainte de a începe tratamentul pentru colesterol, tensiune arterială sau diabet, se recomandă o modificare a stilului de viață de 4–6 luni: Activitate fizică, cel puțin 30 de minute, de 5–6 ori pe săptămână. Renunțarea la fumat. Evitarea alcoolului. Dietă sănătoasă: 80% legume și fructe, 20% proteine. Limitați consumul de carne la 300g pe săptămână, conform recomandărilor OMS.

Abordarea factorilor de stil de viață este esențială pentru sănătatea pe termen lung, deși rămân provocări în asigurarea conformității și în bridgerea inegalităților de sănătate.